MySpace Graphics &
MySpace Codes
MySpace Graphics &
MySpace Codes"Iubirea este mult educatoare, ea da sensul existentei in varietatea si valoarea ei reala." (Tudor Arghezi)
Iubirea este singura pasiune care se plateste cu o moneda fabricata de ea insasi ... "jertfa."
"Nu vom fi niciodata destul de recunoscatori fata de pamantul care ne-a dat totul." (C. Brancusi)
A fi indragostit de cineva inseamna mult mai mult decat a fi stapinit de un sentiment coplesitor - inseamna a lua o hotarare, a face o judecata, a te angaja printr-o promisiune. Daca dragostea ar fi doar un sentiment nestatornic n-ar exista nici o baza pentru fagaduinta de a iubi pe cineva pe toata durata vietii. Sentimentele vin si se duc. Cum as putea promite statornicie daca m-as baza numai pe ele, fara sa ma biziuesc pe judecata mintii si pe vointa caracterului? - Erich Fromm (1900-1960)
"Sa fii prost pe pamant mai merge dar sa iei prostia pe lumea cealalta e chiar culmea"+P.S. Plamadeala
Dorinta de viata, se gandi el dispretuitor, incercand zadarnic sa nu inspire aer in plamanii gata sa plesneasca.nu-i nimic, va trebui sa incerce altfel.isi umplu plamanii cu aer, ii umplu cat putut de bine.cu o asemenea provizie va putea ajunge adanc sub valuri. Se intoarse in apa si cobori cu capul inainte , inotand din toate puterile cu toata vointa . cobora mereu si merey mai in adanc.tinea ochii deschisi si urmarea darele fantomatice si fosforescente ale pestilor bonita cre sagetau prin apa.pe cand inota avea si putere sa spere sa nici unul dintre pestii aceia nu se va repezi la el, ca nu cumva sa-i destinda incordarea vointei.dar nici unul nu se va repezi asupra-i si el gasi timp sa incerce un simtamamt de recunostinta pentru acert ultim hatir pe care il facea viata.
Inota in jos, mereu spre adanc, pana ce mainile si picioarele ii obosira si abia mai puteau misca.stia ca a ajuns la mare adancime.presiunea simtita in urechi devenisedurere si tot capul ii huia.rezistenta i se topea , dar isi sili bratele si picioarele sa il duca si mai in adanc, pana ce vointa i se franse si aerul ii izbucni in plamani in iures de explozie.basicile clocoteau si-i apasau obrajii si ochii , ca niste baloane micute , inainte de a-si lua zborul spre suprafata.dupa aceea venira durerea si sufocarea, dar durerea asta nu era moartea, asa spunea gandul care se mai impleticea prin constinta lui plina de umbre. Moartea nu durea.asta era viata, senzatia aceea oribila, de sufocare era cea din urma impunsatura a vietii;era ultima lovitura pe care viata mai putea sa i-o dea.
Ce cea de pe urma licarire de vointa mainile si picioarele incepura sa se agite si sa se zbata , spasmodic si fara vlaga.dar le pacalise, si pe ele si dorinta de viata pe care le facea sa se zbata si sa se agite.se afla mult prea in adanc.niciodata nu vor mai putea sa-la readuca la suprafata.parea ca pluteste lin intr-o mare de privelisti ca de vis.felurite culori si straluciri il inconjurau, il scaldau si ii patrundeau in toata fiinta,dar oare acum ce i se arata?sa-ar fi zis ca era un far.era insa inauntrul creierului sau ? o fulgerara de lumina alba si stralucitoare .se auzea un ropot prelung si zgomotos , iar lui se parea ca sa pravaleste pe o scara lunga si fara sfarsit.iar undeva, la capat, se prabusi in intuneric.atat a stiut.ca se pravalise in bezna.si in clipa cand a stiut, a incetat sa mai stie.
"Martin Eden", Jacca London
Credinta face totul posibil; dragostea face totul usor.
• Inima are taine pe care nici o ratiune nu le patrunde. (Guy de Maupassant)
• Inima cunoaste ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste.
• Bogatia, gloria si puterea sunt fum, neant. Bogatul gaseste pe unul si mai bogat decat sine, gloria oricui poate fi intunecata de o glorie mai mare a altuia, cel puti
E nevoie de intelepciune pentru a intelege intelepciunea; muzica nu inseamna nimic daca audienta nu aude.ternic e invins de altul si mai puternic. Doar dragostea ne face egali cu zeii. (H. Sienkiewicz)
E nevoie de intelepciune pentru a intelege intelepciunea; muzica nu inseamna nimic daca audienta nu aude.
Omul e o fiinţă ce se caracterizează prin apartenenţa la două lumi, o fiinţă ce nu poate fi cuprinsă în întregime în lumea naturală a necesităţii, transcendându-se ca fiinţă empiric dată şi manifestând o libertate care nu poate fi dedusă din această lume.
Omul e un univers închis cu legile-i proprii care-i comandă viaţa efemeră, tot atât de departe de ceilalţi oameni ca şi un astru de ceilalţi aştrii, fără nici un mijloc de comunicare reală cu nimeni.
Iluzia cumunităţii cu alţi semeni te înşeală numai până în momentul unei mari zdruncinări sufleteşti, când, deodată, îţi dai seama că nici părinţii, nici fraţii, nici prietenii, nimeni nu te poate nici ajuta, nici măcar înţelege...
Liviu Rebreanu - Jar